Atingand Nirvana cu palu'...

Lunea trecuta am avut un examen si am zis ca daca tot ma duc la Craiova sa ma decazez din camin, fiind la jumatea lunii plateam si eu mai putin, imi iesea si mie un ban cinstit (alor mei logic ca le-am cerut toti banii). Ajung acolo imi iau cererile necesare, le completez frumos si ma duc sa le depun. Intru zambitor in birou, dau saru'mana ca asa-i frumos si ii las foile pe masa, sta tanti putin pe ganduri, analizeaza situatia si dintr-o data rabufneste..."aaa voi sunteti din camera aia cu patu' rupt, pai bine ma nesimtitilor vroiati sa plecati asa? Nu va decazez pana nu faceti patu" ditamai harakiri a iesit acolo...Mai sa mor nu alta, ies, bineintele ii adresez niste "laude" binemeritate, cred ca a sughitat maica-sa atunci intr-o veselie, si ma duc sa dau vestea desteptilor din camera. Stam noi ne cautam prin buzunare, gasim ceva franci si ne ducem sa cautam pal pentru pat :|. Am mers pe la toate magazinele de mobila, de usi, unde vedeam lemn acolo intram, da ai dracu daca avea vreunu pal. Fiecare ne trimitea pe unde stia el mai bine, pana la urma am ajuns intr-o fundatura prin niste ateliere, reusisem performanta sa ne ratacim ziua in amiaza mare in Craiova (eram la 200 de m de camin), unde ne-a vazut un nene si ne-a intrebat de sanatate. Il intrebam nene pal ai?, cand a zis DA cre' ca am atins Nirvana, o sa-l tin minte cat oi trai pe nenea ala cu mustata. Luam obiectu' muncii, ne-am chinuit ceva sa iesim la strada, ajungem la camin si facem nenorocitu' ala de pat.
Am zis gata, ma duc sa-mi iau revansa, cobor la tanti in birou si ii zic satisfacut ca s-a rezolvat problema, bineinteles ca nu ma crede, vine sus vede ca patu' functioneste si ne semneaza cererile intr-un final, da asa gretos de parca semna un pact cu dracu'.
Fericit pana peste poate imi iau cererile ca sa le duc la alta tanti sa le bage la catastif (ale dracu' tanti parca s-au nascut sa ma terorizeze pe mine), ma duc io cu Ion (Ion=mi compadre), batem la usa nimic, mai stam putin iar batem, tot nimic. Pe program scria "deschis pana la 15:30", era ceasu' 14:20, insistam noi acolo pana cand vine tanti fericita plina de dulceata pe la gura, si intra in birou. Noi dam sa intram dupa ea, pac, ne inchide usa in nas (deci mi-a dat o usa in cap de uitasem de mine), noi saltareti, poate ne-o baga in seama, tanti tanti vrem sa lasam si noi foile astea la dumneavoastra "Nu acu' ca am treaba", -Pai sunteti inca in program. Veniti maine ca acum nu se mai poate.
Deci ma ofticasem...daca iesea aia afara se lasa cu, coliva.

In fine, ii las foile lu' Ion sa le duca el a doua a zi dimineata, ca io trebuia sa-i duc masina lu' tata si nu puteam ramane in Craiova. A doua zi ma suna asta pe la 9 dimineata.
-Ba hai sa-ti spun una tare
-Zi ma. :-?
-Fusai cu foile la aia, le dadui, da nu vrea sa ne decazeze.
-Pai de ce ma? (io socat:|:|)
-Pai cica tre' sa platim caminu' pe toata luna, ca daca ne duceam ieri plateam numai pe jumate :|:|:|
Deci muream de nervi, sper sa nu ma intalnesc cu niciuna dintre tanti anu' asta, ca o sa ma vedeti la stirile de la ora 5...